Procesarea alimentelor și materialele plastice
- Ftalații și bisfenolul A (BPA) sunt substanțe chimice utilizate pe scară largă care pot afecta negativ sănătatea umană. Expunerea umană este omniprezentă și poate apărea prin regim alimentar, inclusiv prin consumul de alimente procesate sau ambalate (1,5,15,19).
- De obicei, alimentele procesate se găsesc ambalate în recipiente de plastic. Același lucru este valabil și pentru produsele alimentare vândute de lanțurile de fast-food. Ele trec printr-un volum mare de procesare, ambalare și manipulare, astfel încât persoanele care consumă frecvent mese fast-food sau alte alimente procesate ambalate sunt deosebit de vulnerabile la expunerea crescută la plastifianți (1,5,15).
- Studiile efectuate în Japonia au constatat că utilizarea mănușilor de unică folosință din PVC la pregătirea și ambalarea meselor a fost o sursă majoră de aport alimentar de DEHP (ftalat) și că sterilizarea mănușilor cu alcool a crescut migrarea acestuia în alimente. Același grup de studiu a arătat, de asemenea, o scădere a nivelului DEHP în mesele preparate după ce DEHP a fost interzis în mănușile din PVC în Japonia (5).
- Un studiu italian care a comparat nivelurile de DEHP și ftalat de dibutil (ftalat) din mesele școlare înainte și după ambalarea alimentelor a constatat că ambalarea a crescut concentrația de ftalat cu peste 100% (5).
- În cadrul unui studiu, participanții cu un aport ridicat de fast-food au avut concentrații urinare de ftalați cu 20-40% mai mari decât cei care nu consumau fast-food (5).
- Femeile care consumau hamburgeri de trei sau mai multe ori pe săptămână au avut niveluri urinare de BPA cu 20% mai mari decât non-consumatorii de hamburgeri (5).
- Un studiu norvegian a identificat că părțile amidonoase ale unei mese gata de consumat contribuie mai mult la aportul zilnic estimat de plastifianți. Deoarece aceste produse se găsesc pe exteriorul alimentelor, cum ar fi pizza sau burritos, ele pot intra în contact mai mare cu materialele de ambalare (7).
- Un alt studiu realizat în 2021 a arătat că, chiar dacă companiile de fast-food au ambalaje din hârtie sau carton, există un procent mic de ftalați care se găsesc în alimente. Din cele 54 de probe de ambalaj testate, 10 probe nu au conținut concentrații, iar dintre cele care au avut, s-au observat concentrații scăzute. Aceste date indică faptul că ftalații din ambalajele din hârtie de tip fast-food nu contribuie în mod semnificativ la expunerea globală a consumatorilor (5).